In is dies de carrasegare, in biddas meda non mancaiant – e ancora oe sighint – caddos e cadderis chi s’ispassiaiant e s’ispàssiant currende peri is carreras in ue unu muntone mannu de gente ispantada ddos abbaidat.
De sas traditziones a caddu, sa prus connota est sa Sartìllia de Aristanis, chi est de orìgine medievale e est una prova de abilidade de sos cadderis chi, currende e cun una fatzola in cara depent inferchire cun un’ispada un’isteddu apicadu in artu. Dda current sa Domìniga e su Martis de Carrasegare: sa de sa domìniga est sa Sartìllia de is massajos, sa de su martis est cussa de is maistros de linna. Caddos e cadderis comintzant a si preparare dae s’atòngiu, a cuncordare is parìllias, a cuncordare sa festa. De importu mannu est su Cumponidori chi ghiat sa cursa: sèberat is cadderis chi provant a inferchire s’isteddu, beneighet sa gente cun sa pipia de maju e fintzas faghende sa remada, chi est a cùrrere corcadu cara a chelu e beneighende cun sa pipia de maju.
A pustis chi – a dies de oe cun unu muntone de gente chi abbaidat e de televisiones chi registrant – sa massaja manna, agiudada dae is massajeddas, ddu bestit, su Cumponidori non podet prus pònnere is pees in terra, divenit unu re, agiomai unu deus mascru e fèmina, fintzas a cando, acabbada sa manifestatzione, dd’ispògiant dae is bestires rituales e ddi leant sa fatzola; a s’ora perdet is poteres e torrat ‘umanu’.
Sa Sartìllia est uguale pro ambos sos Grèmios, isceti is colores sunt diferentes: is colores de is massajos sunt biancu e ruju e sa fatzola de su Cumponidori est in colore de linna, prus iscura; is colores de is maistros de linna sunt colore de rosa e colore de chelu e sa fatzola de su Cumponidori est crara.
Dae su 1982, cuncordada dae sa Pro Loco de Aristanis, su lunis de Carrasegare is pipios e is pitzocheddos dae is 5 a is 17 annos, current sa sartilliedda cun is caddos de sa Jara. In pratza de sa Catedrale custos cadderis giòvanos, comente is mannos, torrant a fàghere totu is ritos de custa traditzione antiga: cuncordant su Cumponidoreddu rispetende su rituale, chircant de inferchire s’isteddu e faghent fintzas is parìllias.
Sa domìniga in antis de sa Giòbia de lardajolu is pipios current sa Sartìllia cun is caddos de canna.
Sa Sartìllia tenet semper is sonos e sa mùsica sua: tumborros (tumbarinos) e trumbas marcant a manera pretzisa cale si siat momentu de custa manifestatzione aristanesa, incumintzende dae sa die de Santa Maria de candelas, cando is Cumponidoris retzint s’incàrrigu a manera ufitziale.
In Santu Lussurzu current sa Carrela ‘e nanti: is parezas de duos o tres cadderis, totus lussurzesos e mascherados, calant currende in una carrera torta e istrinta a intro de sa bidda; prus o mancu sunt 350 metros. Caddos e cadderis depent abarrare unidos, sa manu de s’unu in su coddu de s’àteru, su bratzu de s’unu in pitzu de su bratzu de s’àteru, dae s’iscapadorzu (su giassu dae in ue tzucant) fintzas a su giassu in ue sa cursa depet acabbare. Bi cheret passione meda e abilidade manna pro partetzipare a custa gara chi non tenet prèmios si non s’ammiratzione de sos chi, e sunt a beru unu muntone, si ponent in sa carrera pro abbaidare. Sa gente chi abbàidat abarrat semper acanta meda de is caddos e de is cadderis atrividos e sa manifestatzione non podet fàghere a de mancu de sa presèntzia e de sos cummentos e giudìtzios issoro.
Sa Carrela ‘e nanti dda current is ùrtimas dies de carrasegare.
In is biddas de su Guiltzier si curriat sa cursa a sa pudda: is puddas bias s’apicaiant a una fune posta in artu, dae un’ala a s’àtera de sa carrera (a intro de bidda) in ue is cadderis depiant passare, unu a sa borta, currende e cun unu bàculu depiant ochire sas puddas. Su prèmiu fiat sa chena, cun sa petza de is pudda, de is cadderis totu paris. A dies de oe, in logos meda non si curret prus a intro de sa bidda e is puddas sunt de de roba e no animales, nen bios nen mortos.
In is matessi biddas e fintzas in àteras si faghent is parìllias: is cadderis current a duos a duos o in tres e si nde pesant ritzos pro fàghere giogos de arriscu comente ‘su ponte’, ‘sa piràmide’, cun sa conca in pitzu de sa sedda e is cambas in artu deretas, totu ritzos cun is pees in pitzu de sa sedda e àteras figuras de balentia manna e de ispantu. Inizio modulo
(MM)
