Logo della Provincia di Oristano

Provincia di Oristano - sito web ufficiale

Die mundiale de sos legùmenes

10/02/2022  - 

In su 2018 s’Assemblea Generale de sas Natziones Unidas at detzìdidu de tzelebrare sa Die mundiale de sos legùmenes su 10 de freàrgiu de ogni annu, a pustis chi su 2016 fiat istadu s’Annu internatzionale de sos legùmenes. Dae su 2019 custa die tenet sa punna de fàghere a connòschere s’importu chi tenent sos legùmenes in s’alimentatzione e in s’economia de su mundu. In custa data, ogni annu, s’Organizatzione mundiale de sas Natziones Unidas pro s’alimentatzione e s’agricultura (FAO), sos guvernos de Paisos meda e organismos internatzionales cuncordant initziativas e manifestatziones pro informare sa gente.

Sos legùmenes - lentìgia, pisu, fasolu, fasoleddu, pisu durche, fae e àteros - sunt sèmenes e fintzas tegas chi, non solu si podent papare, ma tenent unu valore nutritzionale artu ca tenent proteinas meda (chi podent sostituire sas proteinas de sa petza), tenent pagu grassos, fibras meda, vitaminas e ferru e, duncas, sunt una dieta sana.

 In prus, pro su chi est sa coltivatzione, firmant s’azoto de s’atmosfera in su terrinu chi, cando est coltivadu a legùmenes est calidade bona e fèrtile. Bi sunt calidades de erbas chi sunt leguminosas chi si sèmenant pro ddas papare su bestiàmene (pro nàrrere: erba mèiga) ma fintzas pro megiorare sa calidade chìmica de su terrinu. Sos terrinos coltivados a legùmenes tenent bisòngiu de prus pagu fertilizante.

Coltivende legùmenes si otenent proteinas sentza impreare totu s’abba chi bi cheret pro otènnere proteinas animales e, in prus, creschet sa biodiversidade in sas coltivatzione ca bi sunt prus animales e bobbois.

Sos legùmenes sunt un’agiudu mannu in sa gherra contra de sa poberesa, de su fàmene; sunt de importu mannu pro sa seguresa alimentare, sa salude de sa gente e de s’ambiente.

Pro tempus meda mantenent su valore nutritzionale e si podent papare fintzas a pustis de meses.

Coltivare legùmenes est fintzas profetosu pro s’economia, un’agiudu pro s’economia de sos Paisos pòberos e de sos massajos chi tenent paga terra e pagas possibilidades ca podent coltivare e bèndere sos legùmenes sena dificultades meda.  In prus, si in sos Paisos industrializados, sos legùmenes sunt su 20-25% de sa dieta, in cussos pòberos chi si sunt isvilupende sunt su 75%. Est fintzas de nàrrere ca in Àfrica e in àteros logos in ue b’at sicagna meda, andat  bene a coltivare legùmenes ca creschet sa fertilidade de su terrinu e, prus che totu, serbit paga abba.

(MM)