Logo della Provincia di Oristano

Provincia di Oristano - sito web ufficiale

Turremanna at tentu sa “Bandera biaita” pro su de dòighi annos a fila a pare

12/05/2022  - 

Pro su de dòighi annos a fila a pare, Turremanna est essida “Bandera biaita”.

Sa marina de Aristanis, duncas, est una de sas 427 prajas prus netas de Itàlia de su 2022 (ocannu passadu bi nd’aiat 11 in mancu).

Sas banderas biaita las at assignadas sa Foundation for Environmental Education (Fee) a 210 logos de mare e a 82 àteros logos turìsticos, chi sunt su 10% de sas prajas premiadas a livellu mundiale.

Sos comunes chi, comente Aristanis, ant otentu su reconnoschimentu a tenore de sos 32 critèrios de sustenibilidade (dae sa calidade de s’abba a sa regorta diferentziada) sunt 210: b’at intradu a nou 14 comunes e imbetzes 5 non sunt istados cunfirmados.

Su 10 de maju 2022, in una cunferèntzia online, ant cunsignadu su prèmiu a sos comunes seletzionados. Aristanis fiat rapresentada dae su sìndigu Andrea Lutzu e dae s’assessore a s’Ambiente Gianfranco Licheri chi ant manifestadu cuntentesa manna pro sa cunfirma de custu reconnoschimentu de importu.

Sa regione prus premiada est istada sa Ligùria cun 32 localidades, a pustis Campània, Toscana e Pùglia cun 18 banderas, Calàbria e Marche cun 17, sa Sardigna cun 15, Abruzzo 14, Sitzìlia 11, Làzio e Trentinu Altu Àdige 10, Emìlia Romagna e Vènetu 9, Basilicata 5, Piemonte 3, Friuli Venezia Giulia 1, Molise e Lombardia 1.

Sas localidades sardas premiadas sunt: Badesi, Casteddu Sardu, Sossu, Tàtari, Lungoni, Santu Franciscu di l’Aglientu, La Trinitai e Vignola, Madalena, Lu Palau, Aristanis, Tortolì, Barì, Cuartu Sant’Aleni, Sant’Antiogu e Budoni.

“Ocannu puru su programma “Bandera biaita” mustrat una crèschida intre sos comunes chi ant tentu su reconnoschimentu (sa bellesa de 210), cun 14 comunes  intrados a nou – narat Claudio Mazza, presidente de Fee Itàlia -. Sos chi ant comintzadu su caminu pro si chèrrere megiorare semper prus sunt prus de 300. Custu caminu est fatu de passos cuncretos e fitianos a cara a sa sustenibilidade prena, siat ambientale siat sotziale siat econòmica. Sa cumpetitzione noa at a èssere in sa formatzione, dende a sos comunes sos agiudos pro formare cumpetèntzias chi permitant de tènnere una connoschèntzia generale pro agiuare in sa gestione sustenìbile de su territòriu”.

(GF.P.)